Banca Europeană de Investiţii (BEI) acordă României două împrumuturi în valoare de aproape 500 milioane EUR:

  • 465 milioane EUR pentru finanţarea proiectării, construcţiei şi dării în folosinţă a tronsonului II al Magistralei 5 a metroului bucureştean, în vederea creării unui nou coridor de transport public subteran est-vest în capitala României; şi
  • 33 milioane EUR pentru îmbunătăţiri în domeniul mediului la Unitatea 4 a centralei electrice de termoficare pe cărbune de la Paroşeni.

Vicepreşedintele BEI Wilhelm Molterer, responsabil cu activitatea de creditare a BEI din România, afirmă:

„Sunt foarte mulţumit că fondurile BEI pot contribui la îmbunătăţirea substanţială a mediului şi a calităţii vieţii din zona metropolitană Bucureşti prin modernizarea reţelei de transport public, precum şi la reducerea semnificativă a poluării determinate de producerea energiei electrice în cadrul termocentralei de la Paroşeni”.

Proiectul metroului din Bucureşti presupune prelungirea Magistralei 5 între staţiile Universitate şi Pantelimon, construirea Depoului Pantelimon 2 şi achiziţia a 30 de trenuri noi pentru această linie. Cu noul tronson II, care este prevăzut a intra în funcţiune după luna martie 2019, numărul călătorilor transportaţi anual cu metroul va creşte cu 34 de milioane, până la aproape 260 de milioane. Construirea tronsonului II se va desfăşura în paralel cu construirea tronsonului I (dintre Drumul Taberei şi Universitate), care este, de asemenea, cofinanţat de BEI printr-un împrumut de 395 milioane EUR contractat în noiembrie 2009. Noua magistrală 5 de metrou va contribui la reducerea utilizării autovehiculelor proprietate personală, mediul urban beneficiind de pe urma consecinţelor pozitive, precum diminuarea blocajelor din trafic, a emisiilor produse de trafic şi a nivelului zgomotului.

Proiectul privind termocentrala de la Paroşeni va sprijini punerea în funcţiune a unei instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere şi a unui sistem de colectare, transport şi depozitare a cenuşii şi zgurii. Aceasta va duce la reducerea semnificativă a poluării prin emisii de SO2 determinate de manipularea cenuşii şi zgurii, contribuind în acelaşi timp la satisfacerea cererii crescânde de energie electrică şi termică.